Mica Unire din 24 ianuarie 1859

mica unire din 24 ianuarie 1959

Mica Unire din 24 Ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza

Pe 24 Ianuarie 1859, istoricii consemnează un punct de cotitură pentru ce avea să devină România modernă: unificare vechilor principate, sub cârmuirea lui Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei și Țării Românești. Supranumită și „mica Unire”, aceasta apare într-un context cel puțin favorabil pentru neamul românesc. Încetarea ostilităților din Crimeea și semnarea Tratatului de la Paris, două evenimente de o importanță colosală în istoria europeană, au fost favorabile discuțiilor privind unirea vechilor principate românești.

Mica Unire nu s-a înfăptuit peste noapte. Deși contextul politic extern a fost unul propice,  a fost neoie de consființirea Marilor Puteri spre a supune această idee votului popular. Astfel, în 1857 are loc divanul Ad-hoc, unde membrii au votat aproape în unanimitate pentru unirea Moldovei cu Țăra Românească.  

La scurt timp după referendum, în anul 1859, Convenția de la Paris va stabili câteva prevederi referitoare la unirea prinncipatelor istorice, cea mai importantă dintre ele fiind suzeranitatea Imperiului Otoman. Totuși, statul nou constituit va rămâne sub protectoratul Marilor Puteri. În viziunea imperialistă, mica Unire n-ar fi vrut să fie decât o anexă a Tratatului de la Paris. Dar neamul românesc, dezbinat și înrobit vreme de atâtea veacuri, și-a făcut auzită vocea.

În data de 5-17 Ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, fost ofițer de carieră în armata moldovenească, este numit domnitor al Moldovei. Câteva zile mai târziu, Cuza va fi numit și domnitor al Țării Românești, înfăptuindu-se asfel mica Unire.

Deși domnia lui Alexandru Ioan Cuza a fost una de scurtă durată (1859-1866), izvoarele istorice o consemnează ca fiind o perioadă de maximă dezvoltare pentru societatea românească. Se naște primul Parlament unic al României, dar și întâiul guvern unitar. Cuza este, de asemenea, părintele multor măsuri politice reformatoare precum: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma învâțământului, adoptarea și ratificarea primei Constituții românești și multe altele.

Online este mai sigur!
Comanzi azi, primesti maine!
x